Anxietatea sociala

Cu toti simtim “emotii” sau “fluturi in stomac” in situatiile in care performanta ne este evaluata, la un interviu de angajare sau cand trebuie sa sustinem o lucrare in fata unei audiente. Ni se poate intampla sa fim mai retinuti si mai atenti la felul in care ne prezentam cand intalnim persoane noi sau persoane pe care le admiram si am dori sa le facem o prima impresie cat mai placuta. O oarecare anxietate in astfel de contexte este normala si probabil ca fiecare dintre noi a simtit-o.

Insa oamenii cu anxietate sociala nu resimt doar o oarecare teama, ci o frica intensa sau chiar spaima in majoritatea situatiilor sociale. Manifesta o teama excesiva fata de posibilitatea de a fi evaluat negativ de catre ceilalti, le este teama ca ceilati sa nu ii considere lipsiti de inteligenta, inadecvati sau incompetenti.

Ei cred ca atrag atentia celor din jur in situatii sociale si se tem ca ar putea face greseli in public care ii vor pune intr-o postura jenanta, determinandu-i pe ceilati sa isi faca o parere proasta despre ei. Ajung astfel sa aiba sentimente de jena, umilinta, sau rusine.

Multe lucruri care pot parea banale, cum ar fi mancatul la un restaurant, pot fi un adevarat chin pentru persoanele cu anxietate sociala. Ganditi-va cum v-ati simti daca toata lumea v-ar urmari cand ati manca – ar observa felul in care folositi tacamurile, felul in care duceti mancarea la gura, felul in care mestecati, inghititi si desigur, v-ar critica aspru fiecare gest sau greseala. Probabil ca nu v-ati simti foarte confortabil. Asa se poate simti o persoana cu anxietate sociala, ca si cum ar fi in lumina reflectoarelor. Poate fi atat de atenta la fiecare miscare pe care o face, la fiecare modificare fiziologica pe care o percepe si poate considera ca cea mai mica greseala sau cel mai mic semn al anxietatii va fi observat si sanctionat de catre cei din jur.

Chiar si atunci cand ceilalti ii lauda sau le fac un compliment, ei se pot simti coplesiti de aceasta atentie pe care o primesc si se pot simti foarte inconfortabil.

Intr-o situatie sociala, anxietatea poate escalada in asa masura incat sa ia forma unui atac de panica. Alteori se intampla ca persoanele cu fobie sociala sa aiba un atac de panica doar cand anticipeaza sau retraiesc o situatie sociala. Drept urmare poate sa apara o teama secundara, teama de a suferi un atac de panica.  Gandul ca ar putea avea toate simptomele fiziologice din atacul de panica – transpiratii, palpitatii, tremor, senzatie de greata, ameteala sau lesin – este greu de suportat si induce o anxietate puternica. Atacul de panica este vazut ca pierderea controlului asupra corpului si a reactiilor emotionale – mai ales asupra anxietatii. Presupune vulnerabilitate in fata altora.

Persoanele care sufera de anxietate sociala isi dau seama ca frica lor este exagerata. Nu stiu insa cum sa isi mentina anxietatea sub control, asa ca de cele mai multe ori pur si simplu evita situatiile sociale. Anxietatea fiind atat de intensa, ei isi doresc doar sa fuga, sa scape din situatie, chiar daca sunt constienti ca evitarea nu este in beneficiul lor. Ei isi doresc sa aiba curajul sa vorbesca cu ceilalti, si-ar dori mai multi prieteni si relatii mai stranse oamenii, insa frica ii paralizeaza in incercarile lor.

Anxietatea nu este prezenta doar in situatiile sociale, ea le anticipeaza si apoi le urmeaza. Doar gandul ca urmeaza un eveniment social poate crea o anxietate puternica, cu zile sau chiar saptamani inaintea acestuia. Persoana isi va aduce aminte de experientele trecute negative, in care a simtit rusine, umilinta si jena. Se concentreaza excesiv si exclusiv pe aspectele negative ale situatiilor trecute, se va gandi la cat de inadecvata a fost in acele situatii si cat de critici au fost ceilalti la adresa sa (chiar daca lucrurile nu au fost asa in realitate). Persoana se ingrijoreaza tot mai mult, anxietatea devine tot mai intensa si este foarte probabil sa evite un eveniment social pentru a nu trai din nou aceasta experienta perceputa ca fiind umilitoare.

Situatiile sociale care nu pot fi evitate sunt suportate cu mare dificultate. In timpul unei interactiuni sociale, atentia va fi concentrata involuntar pe stimuli negativi. Atentia va fi concentrata pe propria persoana, pe reactii fiziologice, comportamentale si emotionale. Orice semn al anxietatii (transpiratie palmelor, tremorul, vocea tremurata, etc.) va fi interpretat in maniera catastrofica, ca si cum acesta ar fi observat de ceilalti, ar deveni element al evaluarii negative si ar fi „groaznic!”. Aceasta interpretare catastrofica va duce la cresterea anxietatii odata cu toate reactiile fiziologice care o insotesc.

O parte din resursele atentionale sunt concentrate pe stimulii negativi din exterior. Persoana cu anxietate sociala va scana si va identifica rapid orice emotii/comportamente negative ale celorlati si va considera ca acestea au aparut din cauza sa. Dintr-un grup, va fi identificata rapid persoana mai plictisita sau mai incruntata.  Mai mult, atentia fiind concentrata doar pe stimulii negativi, persoana cu anxietate sociala nici nu are ocazia sa remarce informatiile care ii infirma temerile – poate ca sunt persoane care ii zambesc, care o plac, insa din pacate acestea nici nu sunt observate!

In anxietatea sociala apar si o serie de comportamente inhibitorii: postura rigida si teapana, expresie faciala incordata, balbaiala, incapacitatea de a gasi cuvintele potrivite, probleme in a articula, etc. Ei constientizeaza aceste comportamente insa nu stiu cum sa le controleze. Le vor interpreta ca semne ale inferioritatii sau incapacitatii lor sociale si vor fi convinsi ca ceilalti le observa si ca isi creeaza o parere proasta despre ei.

Si lucrurile nu se opresc aici, o interactiune sociala va fi reanalizata mult timp. Memoria selectiva se va concentra pe aspectele negative ale interactiunii sociale, care vor fi cu mult amplificate. Oamenii cu anxietate sociala pot rumina mult timp in legatura cu un eveniment social, retraind umilinta si rusinea simtita atunci. Pot sta noaptea ore intregi reamintindu-si interactiuni sociale considerate dezastruoase.

Desi isi doresc relatii mai apropiate cu cei din jur nu reusesc sa la aiba si ajung sa sufere foarte mult din cauza asta. Anxietatea sociala poate afecta si performanta scolara, productivitatea in munca si ascensiunea profesionala. Oameni foarte talenti pot ramane in slujbe mediocre pentru ca le este foarte dificil sa fie asertivi si sa discute cu sefii lor sau sa caute ceva mai bun.

Studiile arata ca persoanele cu anxietatea sociala cauta mai rar ajutor specializat. Insasi natura anxietatii poate fi responsabila pentru procentul mic de persoane cu anxietate sociala care apeleaza la psihoterapie. Este important sa stiti ca psihoterapia va poate ajuta sa va imbunatatiti semnificativ viata sociala. Probabil nu veti deveni orator in cateva luni, dar veti putea vorbi mai usor cu oamenii din jurul dumneavoastra.